Primaria Schitu Duca

Primaria Comunei
Schitu Duca
- Judeţul Iaşi -

Primaria Schitu Duca


"Stimati concetateni 

In calitate de primar al comunei Schitu Duca, judetul Iasi, adresez bun venit tuturor vizitatorilor site-ului primariei nostre. Prin intermediul acestui site dorim sa oferim o imagine de ansamblu asupra comunei noastre si consideram ca cei interesati vor putea primi informatii de pe site-ul nostru despre administratia publica, unitatile de invatamant, cultura, agenti economici, etc. 

Va multumesc in numele tuturor cetatenilor pentru ca ati avut curiozitatea si dorinta de a afla cat mai multe despre noi, si sper ca veti putea gasi si oportunitati de afaceri, asigurandu-va cu responsabilitate de existenta unei administratii publice locale, deschise si transparente. De asemenea propun tuturor celor interesati sa ne viziteze si sa descopere frumusetea locurilor din comuna noastra. "

Primar 

Mihalache Mihai



Comuna Schitu Duca


Comuna Schitu Duca situată în județul Iași, Moldova, România la 24 km în partea de SE a Municipiului Iasi în stânga pârâului Vasluieț și la DN Iași-Vaslui. Comuna Schitu Duca este amplasată în zona deluroasă din preajma oraşului și are suprafața administrativă de 11.454 ha, din care teren agricol 4.756 ha. Economia comunei este cu preponderant specific agricol, zootehnic și exploatări forestiere. Comuna are în componenţa sa opt sate: Poieni, Blaga, Dumitreștii Gălății, Poiana, Slobozia, Pocreaca, Satu Nou și o populaţie de 4.507 locuitori.

Localitatea Schitu Duca a fost atestată documentar în 1803 și are o biserică din sec XVII. Mănăstirea Agapia de Neamț avea moșii în zona Schitu Duca, aici a construit un schit de maici la stânga și mai sus de actuala biserică din Poiana, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Acest schit a fost transformat ulterior în mânăstire, oamenii care au lucrat pentru mănăstire s-au stabilit în acestă zona și au bazele noului sat - Schitu Duca. Duca vine de la faptul că mai multe starețe ale mănăstirii au fost din familia Duca. Mănăstirea a avut o viață culturală înaltă, aici funcționând o perioadă, printre primele tipografii din județ (introduse în vremea Mitropolitului Dosoftei). Mănăstirea a făcut obiectul reformei lui Cuza de secularizare a averilor mănăstirești, iar tipografia a fost desființată la 1864. Actuala bisericuță din Schitu Duca a fost realizată la inițiativa preotului Dumbravă, pentru a scuti pe țărani / săteni să urce dealul la mănăstire pe vreme rea. Biserica este trecută pe lista monumentelor istorice.

Pe aceste meleaguri a fost în timpul primului război mondial multă armată în refacere. Foarte mulți soldați au fost îngropați în zona lizierei de stejari.Printre combatanții de seamă s-a numărat și locotenent Ecaterina Teorodoiu. În cinstea eroilor neamului a fost înălțat obeliscul de la DN 24 de unde începe drumul spre Dumitreștii Gălății. Școala ca și instituție s-a înființat în 1964 când învățământul a devenit obligatoriu. Primul sediu al primăriei a fost în casa preotului Chirica unde astăzi locuiește nora acestuia. Actualul sediu a fost dat în folosință în 1966.

Resursele solului și subsolului
Geomorfologic, teritoriul comunei Schitu Duca, aparţine Podişului Central Moldovenesc, care este situate în partea Nordică, la limita cu Câmpia Moldovei, unind de la est la vest localitatea Ghermănești – cu valea Lohanului, Valea Racovei - Dealul Racovei – Dealul Ruşi – Pârâul Morii – localitatea Beghiu pe Şiret. În linii mari această subdiviziune nu este decât o continuare spre sud-est a Podişului Sucevei şi corespunde cu Platforma sarmatică. Caracterele biopedoclimatice sunt de tranziţie între Podişul Sucevei şi silvostepa sud-estică. Sub aspect stratigrafic şi litologic teritoriul comunei Schitu Duca aparţine sarmaţianului superior alcătuit din gresii, calcare neolitice şi argile. Sub aspect morfometric această subunitate are o medie ponderată hipsometrică de aproape 200 m, contrastul dintre altitudinile vestice şi cele estice ale luncii Prutului fiind destul de avansat. Teritoriul comunei Schitu Duca este în subunitatea platourilor structurale Tansa-Repedea, principalele forme de relief întâlnite fiind interfluviile înalte mărginite de versanţi abrupţi şi despărţite de văi înguste. Versanţii care mărginesc platourile, structural au pante accentuate de 20- 25% cu aspect de creste abrupte, afectate de forme active de degradare: eroziuni torenţiale şi alunecări de teren. Ponderea reliefului de platou în teritoriu este de cca 15%, iar cea a reliefului deversant în teritoriu de cca 80% din care jumătate este acoperit de pădure. Ponderea terenurilor de şes din teritoriu este de cca 5% dacă luăm în considerare şi şesurile înguste. Relieful împădurit are o fragmentație deruloasă cu înălțimi de aproape 400 m.
Flora şi faună
Jumătate din teritoriul comunei este acoperit de păduri de foioase. Fauna este formată din mistreți, capre, cerbi, vulpi, bursuci, dihori, păsări comune statornice și migratoare. În ultimul an a dispărut lupul și cerbul lopătar. În timpurile mai îndepărtate au fost și urși.
Clima
Influenţa maselor de aer euro-asiatice care se face simţită aici, generează deosebiri în climat față de Câmpia Moldovei, caracterizat printr-un grad de continentalism mai accentuat concretizat prin contrastul ridicat al temperaturii (-4°în ianuarie şi + 21° în iulie), precipitaţii mai slabe 517-530 mm anual. Suma anuală a temperaturilor medii zilnice pozitive este de 3400°C – 3800°C şi temperatura medie anuală de 9,2 – 9,6°C. Văile largi constituie sediul unor frecvente inversiuni termice iarna. Vânturile se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi viteză, fiind determinate de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului. Cele mai frecvente medii anuale le au vânturile din nord-est şi sud-est. În anul 2007 s-au înregistrat fenomene meteorologice periculoase, comuna fiind afectată de fenomenul de secetă, accentuat în perioada iunie – august.
Rețeaua hidrografică
Este formată din râuri/ape de suprafață respectiv Slobozia și Vasluieț cu afluenţii săi: Tabăra, Pocreaca şi Vasluieț. Alimentarea acestor râuri provine din precipitații și are un caracter temporar și semipermanent. Densitatea reţelei hidrografice are o medie ponderată de 0,42km/km², aceasta ca urmare a faptului că în peste 51% din suprafaţa podişului, densitatea este cuprinsă între 0,40 şi 0,50 m, 20% între 0,50 - 0,60m, 18% între 0,30 – 0,40m şi aproape 10% sub aceste valori. O mare parte din reţeaua hidrografică are caracter temporar. Scurgerea medie atinge valorile cele mai mari primăvară şi toamna, iar cele mai mici valori se înregistrează vara şi iarna. Apele subterane sunt cantonate în intercalaţiile permeabile ale substratului geologic Sarmaţian, precum şi în baza depozitelor cuaternare a complexului nisipos, fiind întâlnită la adâncimi ce variază de la 2 – 4 m în şesuri şi până la 5 – 20 m pe terase, interfluvii şi versanţi.Pe versanţi apa circulă dezordonat, cu descărcare din capul de strat granular, fiind prezentă la adâncimi diferite, cuprinse între 4 – 8 m. În perioadele bogate în precipitaţii, sub cornişă, în prima treime a versanţilor, în unele zone apar la izvoare de coastă. În general pânzele acvifere din teritoriu au debite relativ mari, putând constitui surse de alimentare cu apa în sistem centralizat.
Lacurile
Conform evidentei cadastrale în comună Schitu Duca există 64 ha luciu de apă. Pe perimetrul comunei se află heleşteul Schitu Duca în suprafaţa de 4 ha şi crescătoria Schitu Duca cu o suprafaţă de 17 ha. Nu există sistem centralizat de alimentare cu apă, asigurarea cerinţelor de apă ale localităţii Schitu Duca făcându-se prin intermediul unui număr de 450 fântâni, din stratele acvifere.


.

Monitorul Oficial Local

Informatii contact

Schitu Duca, Judetul Iasi
Cod postal 707435
Tel 0232324306
Fax 0232324306
primaria_schituduca@yahoo.com

galerie foto

TRANSPARENTA

SISOP

Stiri locale

Copyright © Primaria Schitu Duca